RDC : Pourquoi le Nord-Kivu s’enflamme de nouveau
Depuis plusieurs semaines, l’armée congolaise affronte les mutins proches de Bosco Ntaganda, un ex-rebelle recherché par la Cour pénale internationale (CPI). Après avoir longtemps protégé Ntaganda, Joseph Kabila semble maintenant décidé à l’arrêter, au risque de relancer la guerre dans les Kivu. Pierre Jacquemot, chercheur associé à l’IRIS, nous explique pourquoi la violence persiste dans la région et pourquoi Joseph Kabila et Paul Kagame ont décidé de « lâcher » Bosco Ntaganda.
Etes-vous étonné de la reprise de la violence ces dernières semaines à l’Est de la République démocratique du Congo ?
La violence est endémique dans cette zone depuis une quinzaine d’années, même si elle se déplace d’une ville à l’autre entre le Nord et le Sud Kivu, Cette violence est liée à plusieurs facteurs qui s’amplifient à certaines périodes. Tout d’abord la présence d’une communauté d’origine rwandaise qui s’est installée après le génocide de 1994 dans des camps de réfugiés, puis plus durablement et qui a ensuite mené des actions armées contre gouvernement rwandais de Paul Kagame. Ce premier groupe se retrouve autour des FDLR (rébellion d’origine hutu, ndlr) et constitue un facteur permanent d’insécurité. D’autant que les FDLR sont également attaqués par des groupes d’origine tutsi – les rebelles du CNDP – qui ont abandonné la rébellion en 2009 après l’arrestation de leur chef Laurent Nkunda et l’allégeance de leur responsable militaire, Bosco Ntaganda, au gouvernement de Joseph Kabila. Vous pouvez ajouter à cela l’existence de groupes armés locaux, que l’on appelle les Maï-Maï, qui passent régulièrement des alliances de circonstance avec telle ou telle rébellion. Il y a également un facteur économique, un besoin important de terres dans la région et les terres des deux Kivu sont particulièrement riches et convoitées. On peut enfin ajouter à cela, la présence de minerais, comme la cassitérite, le coltan ou l’or et vous obtenez tous les ingrédients d’une économie de guerre, depuis que les cours de ces minerais se sont envolés. Certaines mines font l’objet de combats très réguliers entre l’armée congolaise, les FDLR ou le CNDP. Voila le contexte qui permet de comprendre pourquoi il y a en permanence une situation de conflit dans l’Est de la RDC.
La situation échappe complètement à l’armée ?
L’armée est impuissante à remettre de l’ordre car elle est traversée par ses propres contradictions, notamment avec le problème de l’intégration des troupes rebelles en son sein. La Monusco ensuite, bien que forte de 20.000 hommes, le plus fort contingent de casques bleus au monde, est incapable de garantir durablement la sécurité des populations.
Ces dernières semaines, la violence est montée d’un cran dans les Kivu, avec l’annonce de la possible arrestation de Bosco Ntaganda ?
Il y a aujourd’hui un enjeu nouveau qui est l’arrestation de Bosco Ntaganda. C’est un individu d’une violence rare que l’on appelait à une époque « Terminator », qui n’a pas hésité à enrôler des enfants soldats et à commettre des délits extrêmement graves. Ntaganda a eu longtemps le soutien du Rwanda, qui maintenant prend ses distances. C’est du moins ce qu’a déclaré Paul Kagame la semaine dernière. Bosco Ntaganda avait lâché son chef, Laurent Nkunda, en 2009, pour rejoindre l’armée régulière congolaise avec 3.000 de ses hommes. En contre-partie, on lui a donné un titre de général et des prérogatives sur une partie du Nord-Kivu. En fait, cette ex-milice du CNDP ne s’est jamais vraiment intégrée dans l’armée. Elle a toujours constitué « une armée dans l’armée » et continuait les trafics de minerais, notamment de Cassitérite et les trafics d’armes. Bosco Ntaganda devrait être déféré auprès de la Cour pénale internationale de La Haye (CPI), mais on tourne autour du pot depuis au moins 18 mois. Il y a d’un côté Human Rights Watch (HRW) qui demande son arrestation en mettant en avant le volet juridique de l’affaire et d’un autre côté, il y a ceux qui pensent qu’il faut prendre un certain nombre de précautions pour éviter les « répercussions négatives » des soldats du CNDP qui défendent encore Ntaganda et qui risqueraient de s’en prendre à la population civile. Et c’est un peu ce qui se passe depuis que la pression s’est accentuée autour de son arrestation. On assiste à des désertions d’officiers du CNDP qui rejoignent des groupes Maï-Maï et c’est bien sûr une source importante d’inquiétude.
Après avoir longtemps protégé son allié Bosco Ntaganda, Joseph Kabila se retrouve face à un dilemme : satisfaire la communauté internationale en arrêtant Ntaganda et prendre le risque de rallumer la guerre à l’Est ou continuer de la protéger et s’isoler sur la scène internationale ?
Il semble que Joseph Kabila a tranché. Visiblement il a évolué dans son attitude puisqu’au départ il était très réticent à l’arrestation de Ntaganda. Je lui ai directement posé la question plusieurs fois. Il était assez évasif, mais il était convaincu que l’individu commettait des exactions et était complètement incontrôlable au sein de l’armée. Kabila a changé de position puisque dernièrement, 14 militaires ex-CNDP ont été transférés à Bukavu pour y être jugés. Il faut également rappeler que Joseph Kabila souhaite retrouver un peu de crédibilité et un peu de « virginité » après des élections qui se sont mal passées en novembre dernier.
Joseph Kabila a-t-il les moyens d’arrêter Ntaganda ?
C’est une opération pas facile à mener. Il faut d’abord l’attraper. Ntaganda est actuellement retranché dans son fief du Nord-Kivu (dans le Masisi, ndlr) qui constitue une sorte de « sanctuaire » dont il sera difficile de le sortir. Je pense qu’il faudra des moyens supplémentaires et je pense aux hélicoptères de la Monusco qui devront l’emmener immédiatement sur Kinshasa et ensuite vers La Haye. Tout doit se passer très vite. A noter qu’il faudra également trouver un autre « chef » à mettre à la tête du CNDP, qui soit loyal à Kinshasa, intègre… et ces conditions ne sont pas faciles à trouver. Sinon nous aurons des ex-miliciens qui vont se retrouver dans la nature sans chef et c’est extrêmement dangereux.
Ntaganda est-il toujours soutenu par le Rwanda ?
Le Rwanda a compris que Ntaganda est une carte qu’il ne peut plus jouer. Le Rwanda n’a plus vraiment besoin de s’occuper des deux Kivu. Les réseaux mafieux sont parfaitement huilés et ils n’ont plus besoin de ces miliciens.
Selon vous, le Rwanda peut-il lâcher Ntaganda ?
Oui je le pense. Soutenir Ntaganda coûte trop cher en terme d’image au Rwanda. En plus, Ntaganda n’est plus vraiment utile en terme économique. Pour gérer les réseaux mafieux à leur bénéfice, ils n’ont pas besoin de Bosco. Il faut également savoir que le coltan et la cassitérite ne rapportent plus autant d’argent qu’il y a encore 2 ans.
Pour quelles raisons ?
Essentiellement à cause de la loi Dodd Franck qui contraint les entreprises américaines à prouver l’origine de la cassitérite et du coltan qu’elles utilisent. Les marchés se sont donc déplacés vers l’Australie et l’Amérique latine. Il y a donc moins d’intérêt économique pour le Rwanda. En plus, ces groupes CNDP sont devenus, avec le temps, des électrons libres et je ne crois pas que Kagame y trouve beaucoup d’intérêts. On peut donc penser que Kabila est assurer d’une certaine neutralité du Rwanda s’il souhaite procéder à l’arrestation de Ntaganda.
Joseph Kabila peut-il être tenté de juger Ntaganda à Kinshasa et de ne pas l’envoyer devant la Cour pénale internationale ?
Je n’ai pas vraiment la réponse. Joseph Kabila peut en effet être tenté de jouer la carte de la fierté nationale, comme les ivoiriens aurait pu refaire avec Laurent Gbagbo. Kabila pourrait effectivement dire : « on est assez grand pour le juger à Kinshasa ». C’est un procès qui aurait une grande valeur symbolique et qui, s’il était mené dans de bonnes conditions, pourrait corriger l’impact négatif du procès de l’affaire Chebeya. Ce n’est pas exclu.
Source: afrikarabia.com
ESE KOKO MADAME INGABIRE YASABYE IMBABAZI PEREZIDA KAGAME?
Hamaze iminsi havugwa ko ngo Madame Victoire Ingabire, umuyobozi w’Ishyaka FDU-Inkingi ritavuga rumwe n’ubutegetsi bwa Perezida Kagame, yaba yaranditse ibarwa isaba Perezida Kagame imbabazi ndetse ngo iyo barwa ikaba yarahawe urukiko n’ubushinjacyaha igihe bwasabiraga Madame Ingabire igihano cyo gufungwa burundu tariki ya 25 Mata 2012.
Hari inkuru yasohotse ku rubuga Izuba Rirashe ivuga ko Madame Ingabire yaba yarasabye imbabazi abamwunganira mu rubanza Me Ian Edwards na Me Gatera Gashabana batabizi! Ko ngo Me Gatera Gashabana avuga kuri iyo baruwa isaba imbabazi yagize ati, “Njyewe na mugenzi wanjye Ian Edwards twatunguwe n’iriya baruwa kuko iyo tubimenya ntabwo twari kuburana muri buriya buryo, twari kuburana nk’abemera icyaha tukanasaba ko agabanyirizwa ibihano.”
Ariko Visi-Perezida w’agateganyo w’Ishyaka FDU-Inkingi Bwana Boniface Twagirimana mu kiganiro yagiranye na Radio Ijwi rya Rubanda yatangaje ko Madame Ingabire atigeze asaba imbabazi Perezida Kagame. Yatangaje kandi ko igihe abagiye gusura Madame Ingabire aho afungiye muri Gereza ya Kigali babazaga Madame Ingabire ibijyanye n’iyo baruwa, Madame Ingabire yababwiye ko atigeze asaba imbabazi ahubwo yanditse ibaruwa asobanura aho ahagaze we n’ishyaka rye muri politiki ko ibyo aregwa bishingiye kuri politiki ko nta mugambi afite wo guhungabanya umutekano. Ibaruwa yanditse ngo ntaho itaniye n’ibaruwa yari yarandikiye umushinjacyaha mukuru Bwana Martin Ngoga avuga ko azira impamvu za politiki.
Bwana Boniface Twagirimana yakomeje avuga ko Madame Ingabire yashatse guha kopi y’iyo barwa bavuga ko yanditse abari baje kumugemurira kugira ngo itangazwe hatagira abamubeshyera ko yasabye imbabazi kandi atari byo nk’uko yari amaze kubyumva kuri Radio, ariko ngo abashinzwe kurinda Madame Ingabire barayifata bavuga ko igomba kujyanwa mu biro bya Diregiteri wa Gereza ya Kigali ikabanza gushyirwaho umukono nyuma ikabona guhabwa abo Madame Ingabire yari ayihaye.
Mu minsi yakurikiyeho ari abasura Madame Ingabire ari n’umwunganira mu mategeko Me Gatera Gashabana bashatse guhabwa iyo barwa ariko ubuyobozi bwa Gereza bukomeza kubarindagiza.
Ndetse ngo Me Gashabana yasabye ubushinjacyaha ko bwabaha kopi y’iyo baruwa kuko n’ubundi amategeko yemera ko uruhande rw’uregwa narwo rugomba guhabwa kopi z’inyandiko zose zijyanye n’urubanza ariko ubushinjacyaha bwimanye iyo kopi.
Ku bijyanye n’inkuru yatangajwe n’urubuga Izuba Rirashe, Me Gatera Gashabana yatangarije Radio Ijwi rya Rubanda ko urwo rubuga rwamubeshyeye mubyo rwatangaje ruvuga ko ariwe wabivuze, ngo yiteguye gusaba Urubuga Izuba Rurashe uburenganzira bwo kubeshyuza ibyamwanditsweho.
Marc Matabaro
Rwiza News
Ikibazo cya Gen Ntaganda mu nama y’umuryango w’abibumbye ishinzwe amahoro kw’isi!
Akanama k’umuryango w’abibumbye gashinzwe umutekano kuwa kane tariki 03 Gicurasi nyuma yo guterana, katangaje ko gahangayikishijwe cyane n’ibiri kubera mu burasirazuba bwa DR Congo n’ikibazo cya Gen Bosco Ntaganda, ushakishwa n’urukiko mpuzamahanga mpanabyaha.
Mbere y’uko gafata imyanzuro ikarishye, aka kanama kagizwe n’ibihugu 15 gusa, kasabye ihagarikwa ry’ako kanya ry’imirwano ku mitwe yitwaje intwaro iyobowe na Gen Bosco Ntaganda.
Aka kanama kagarutse ku kibazo cy’uko Bosco Ntaganda ari kwica amasezerano y’amahoro yasinywe mu 2009, yari akubiyemo kuvanga ingabo ze n’iza Leta ya Kinshasa, aka kanama kanzuye kandi ko Leta ya Joseph Kabila igomba gushyira imbaraga mu guta muri yombi uriya mugabo.
Kuwa gatatu tariki 02 Gicurasi Lt Gen Charles Kayonga umugaba mukuru w’ingabo z’u Rwanda na Lt Gen Didier Etumba umugaba w’ingabo za DR Congo, nabo bari bahuriye ku mupaka w’ibihugu byombi i Rubavu ngo bige kuri ku buryo ikibazo cy’umutekano mucye cyarangira mu mahoro muri kariya gace.
Aba bagabo bombi ngo bavuganye ku kibazo cy’imitwe yitwaje intwaro muri Congo ya FDRL na PARECO yaboneyeho umwanya wo gutera abaturage no gukora amabi atuma abaturage benshi bava mu byabo bamwe bagahungira mu Rwanda.
Mu myanzuro bafashe, harimo ko ingabo z’u Rwanda RDF n’iza Congo FARDC zigiye gutegura ibitero hamwe byo kurwanya cyane cyane umutwe wa FDLR.
Intambara hagati y’ingabo zavuye mu gisirikare cya Leta zikaza kwifatanya na Ntaganda, yatangiye mu byumweru bishize nyuma y’uko President Kabila ubwo yari yasuye umujyi wa Goma (aho Ntaganda yakundaga kuba ari) yatangazaga ko agiye guta muri yombi Bosco Ntaganda.
Umwe mu basirikare ba Bosco Ntaganda kuri uyu wa 03 Gicurasi yabwiye AFP ati: “ Ntabwo Ntaganda yafatwa gutyo nk’udafite uburinzi, uzashaka wese kumufata amenye ko twiteguye kumurwanirira, Bosco ni General ntabwo yapfa gufatwa nkuko babyifuza”
Bosco Ntaganda we yari yatangarije AFP kuwa kabiri tariki 01 Gicurasi ko yibereye mu rwuri rwe i Mushaki muri Kivu y’amajyaruguru mu gace ka Masisi. Aboneraho guhakana uruhare rwe mu ntambara iri kubera mu burasirazuba bwa Congo.
Ingabo za Leta zifatanyije niza MONUSCO ziri muri Congo, ziri mu mirwano ikarishye n’ingabo za Bosco Ntaganda mu duce twa Sake, Karuba, Shasha, Kabase n’ahandi mu burasirazuba bwa DR Congo.
Guverineri w’Intara ya Kivu y’amajyaruguru Julien Paluku we yemeza ko imirwano iri kubera mu gace ayoboye, imaze gutuma abaturage barenga 200 000 bava mu byabo, iri guterwa na Gen Bosco Ntaganda.
Ingabo za Leta zivuga ko zamaze kwigaruri imijyi imwe n’imwe yari yafashwe n’ingabo za Ntaganda. Mu baturage bamaze guhunga, abagera hafi ku 5 000 bamaze guhungira mu Rwanda, aho bakirirwa mu nkambi ya Nkamira.
Source: Jean Paul Gashumba, umuseke.com
Perezida Kagame yahaye ikiganiro ikinyamakuru Jeune Afrique
Perezida Kagame yahaye ikiganiro Jeune Afrique, icyo kinyamakuru kizwi kuba gikunze kubogamira ku banyagitugu kuva kera ku buryo hari n’abemeza ko abo banyagitugu bacyishyura amafaranga kugira ngo kibavuge neza.
Inkuru dukesha urubuga igihe.com rubogamiye ku butegetsi bw’i Kigali, urwo rubuga ruravuga kuri icyo kiganiro
» Mu Rwanda ntihashobora kuba kudeta nk’iyo muri Mali ». Ibyo ni bimwe mu byo Perezida Kagame yatangaje mu kiganiro cyihariye aherutse kugirana n’umunyamakuru François Soudan wa Jeune Afrique, aho yasubije ibibazo bitandukanye ku mateka y’u Rwanda, politiki, ubwigenge bw’itangazamakuru, iterambere, ububanyi n’amahanga, ubutabera n’ibindi byerekeye u Rwanda rw’iki gihe.
Abajijwe niba kuba u Rwanda rugiye kwizihiza imyaka 50 y’ubwigenge bikwiye kwishimirwa, Perezida Kagame yavuze ko ayo ari amateka agomba kwemerwa uko ari, haba umwijima cyangwa ibyiza byayabayemo. Ati “Uzaba ari umunsi wo kuzirikana, ntuzaba uw’ibirori cyangwa uwo gusesagura umutungo wa rubanda.”
Umunsi wo Kwibohora uzabera rimwe n’uw’ubwigenge
Yongeyeho ko n’ubwo mu bindi bihugu isabukuru y’imyaka 50 y’ubwigenge irangwa n’ibirori by’akataraboneka, mu Rwanda atari ko bizagenda, ngo ahubwo mu rwego rwo kwirinda kwaya umunsi w’ubwigenge uzabera rimwe n’uwo Kwibohora usanzwe uba tariki ya 04 Nyakanga, byose bizaba tariki 01 Nyakanga 2012.
U Rwanda si u Bufaransa, si u Bwongereza, si u Bubiligi
Ibyo Perezida Kagame yabivuze ubwo yasubizaga ikibazo cyerekeranye na demokarasi, aho yongeye gushimangira ko demokarasi atari imwe ku isi hose, ahubwo iba yihariye kuri buri gihugu. Ati “Demokarasi igomba guhura n’ibyifuzo, amateka n’umuco w’abaturage b’igihugu ishaka gucengeramo, naho ubundi ntacyo igeraho.”
Leta ntitinya itangazamakuru
Perezida Kagame kandi yagize icyo avuga ku bivugwa ko leta ye yaba itinya itangazamakuru ryigenga. Ku kibazo cy’uko leta y’u Rwanda iba yifuza ko itangazamakuru riba umurongo wo kwamamaza ibikorwa byayo gusa aho kwigisha abaturage gusesengura mu mudendezo, Perezida Kagame yavuze ko leta itabangamira itangazamakuru kuko ibinyamakuru bitangaza ibyo bishatse, bikanenga leta, rimwe na rimwe bikanatukana. Ngo igihe umunyamakuru ashobora kwamaganwa ni iyo yapfobeje Jenoside cyangwa yasebanyije.
Ikurikiranwa ry’abajenerali
Ku kibazo cy’uko imiryango mpuzamahanga yazakomeza kurega u Rwanda kwiba umutungo wa Congo nyuma y’uko abajenerali batatu n’umukoloneli umwe bari gukorwaho iperereza ku byaha byo gukora ubucuruzi bw’amabuye y’agaciro yo muri Congo, Perezida Kagame yagize ati » Icya mbere ni uko iyo miryango mpuzamahanga ikwiye kwiheraho yibaza ku ruhare yagize muri Jenoside. » Yongeyeho ko n’ubwo icyo kibazo kireba inkiko zonyine, ngo we abona ahubwo ari ikintu cyiza cyerekana ko u Rwanda rudateze kwihanganira ruswa n’ibindi bidasobanutse, ko kandi n’ingabo z’u Rwanda zigendera kuri gahunda na disipulini bihamye.
Abari abayobozi bahunze
Perezida Kagame yavuze ko abayobozi bahunze barimo na Theogene Rudasingwa wahoze ari umuyobozi w’ibiro bye batamuhemukiye nk’uko umunyamakuru yabivuze, ngo ahubwo barihemukiye banahemukira Abanyarwanda. Ati » Ku rundi ruhande, niba bamwe mu bo dukorana batabashije kubahiriza inshingano zabo, sinkwiye kubibazwa. Nizera abantu, ndabatuma, ariko ndagenzura nkanahana amakosa. Hari abatabyemera bagahitamo guhunga aho guhama hamwe ngo babyirengere. Uko niko abantu bateye… »
Bosco Ntaganda si ikibazo cy’u Rwanda
Ku kibazo cya Gen. Bosco Ntaganda uri gukurikiranwa n’Urukiko Mpuzamahanga Mpanabyaha, Perezida yavuze ko atari ikibazo cy’u Rwanda, ahubwo ari icya Congo. Gusa yongeyeho ko gufata Ntaganda bishobora kuba byiza bikaba na bibi, gusa ngo ingaruka zabyo nta wazipimye kandi byari bikwiye. Yongeye kandi kwikoma Urukiko rwa La Haye avuga ko ashidikanya ku butaberwa bwarwo.
Perezida Kagame kandi yavuze ko kuba u Rwanda rwaranze uwari kuba Ambasaderi mushya w’u Bufaransa ari ikintu gisanzwe kibaho muri dipolomasi, ngo impamvu yabiteye ni uko hari ikitarabanyuze mu mwirondoro (CV) w’uwo mutegarugori. Ati « Twasabye ko bohereza irindi zina. »
Ku byerekeye u Bufaransa nanone, Perezida Kagame yavuze ko atazi François Hollande, ngo ariko yiteguye gukorana neza n’uwo Abafaransa bazitorera.
Kudeta nk’iyabaye muri Mali ntishoboka mu Rwanda
Perezida Kagame yavuze ko kudeta yabaye muri Mali idashoboka mu Rwanda. Ati « Abasirikare bigometse bakava mu kigo bakaza kuri perezidansi ? Ni filime idashoboka mu Rwanda kuko nta bakinnyi ifite, nta bayiyobora nta n’abo kuyireba bahari. »
Ku bijyanye n’amatora yo mu Bufaransa
Mu gihe mu Bufaransa bitegura icyiciro cya kabiri cy’amatora hagati y’abakandida François Hollande na Nicholas Sarkozy, Perezida Kagame yabwiye ikinyamakuru “Jeune Afrique” ko yiteguye gukorana n’uwo Abafaransa bazatora.
Iki kinyamakuru kivuga ko aya matora ashobora guhindura isura y’umubano w’u Rwanda n’u Bufaransa kuko ngo ushobora gusubira irudubi.
Abajijwe n’umunyamakuru François Soudan, ko niba François Hollande aramutse atowe n’Abafaransa hari icyo byahindura ku mubano w’u Rwanda n’u Bufaransa, Perezida Kagame yavuze ko azakorana n’uwo ari we wese uzatorwa.
Yagize ati : “Sinzi François Hollande, ariko niteguye gukomeza imigenderanire n’umuyobozi Abafaransa bazatora uwo ari we wese.”
Christiane Taubira ushinzwe akarere k’ibiyaga bigari muri bashinzwe kwamamaza Hollande yabwiye Jeune Afrique ati : “Sarkozy natsinda na Alain Juppé akaguma muri guverinoma, bizaguma uko biri. Naho Hollande natsinda birashoboka ko bakomereza aho Sarkozy yari agejeje cyangwa se bigasubira irudubi.”
U Bufaransa ntibufite ubuhagarariye mu Rwanda kuko Laurent Contini wari woherejwe yahamagawe n’iki gihugu muri Gashyantare uyu mwaka. Ubu ushinzwe ibikorwa muri Ambasade ni we uhagarariye u Bufaransa mu Rwanda by’agateganyo.
Aya matora ateganyijwe kuba tariki ya 6 Gicurasi 2012 aho azahuza aba bakandida bamaze iminsi bagirana impaka kuri gahunda zabo bateganyiriza Abafaransa cyane mu kiganiro baherutse kugirira kuri televiziyo.
Ibyavugiwe muri icyo kiganiro byanditse muri Jeune Afrique nimero 2677 yo ku wa 29 Mata kugera kuwa 5 Gicurasi 2012.
Marc Matabaro
Rwiza News